Mădălina Mihaela Moceanu

Într-un articol anterior al subsemnatei am abordat problematica CASS-ului (contribuției de asigurări sociale de sănătate ) în cazul contractului de arendare, iar în prezentul articol mi-am propus să completez informațiile referitoare la acest tip de contract și să prezint detalii privind stabilirea venitului, a impozitului și a CAS-ului în cazul contractului de arendare. I. Ce prevede legiuitorul referitor la contractul de arendare? Potrivit art. 1838 alin. 1 din Codul civil, contractul de arendare trebuie încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute. Reținem că, arendaşul trebuie să depună un exemplar al contractului la consiliul local în a cărui rază teritorială

Potrivit Codului fiscal, și avem în vedere prevederile art. 83 din Codul fiscal coroborat cu pct.19 alin. 1 din Normele metodologice date în aplicarea acestuia, veniturile obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal sunt clasificate în categoria veniturilor din cedarea folosinței bunurilor. Persoanele fizice care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru aceste venituri, în schimb datorează impozit și CASS (contribuția de asigurări sociale de sănătate) pentru veniturile respective. Având în vedere interesul practic referitor la una dintre contribuțiile sociale obligatorii în materia arendării, în prezentul articol ne-am propus să

Având în vedere data limită de depunere în acest an- 26 mai 2025[1], inclusiv - a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formularul 212) , și, având în vedere și faptul că multe persoane realizează și venituri din drepturi de proprietate intelectuală (sau doar venituri din proprietate intelectuală), m-am gândit că ar fi util să prezint în acest articol date și informații privind modul cum se calculează impozitul și CAS-ul în cazul acestui tip de venituri pentru ca cei interesați de acest subiect să fie în măsură să cunoască și modul de completare

Potrivit Codului fiscal, contribuțiile sociale obligatorii sunt următoarele: a) contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat (CAS); b) contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (CASS);c) contribuția asiguratorie pentru muncă datorată bugetului general consolidat, contribuţie datorată în cazul veniturilor salariale. Având în vedere data limită de depunere în acest an- 26 mai 2025[1], inclusiv - a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formularul 212) , și având în vedere și modificările legislative intervenite în ultima perioadă de timp, dar și dificultățile practice

În practică judiciară au existat numeroase litigii în care s-au solicitat despăgubiri salariatului care a produs prejudicii angajatorului său, solicitandu-se așadar atragerea răspunderii patrimoniale a salariatului. Câteodată instanța de judecată a înclinat „balanța” în favoarea salariatului, altă dată în favoarea angajatorului. În apărarea sa, salariatul a invocat -de multe ori- fie nelegalitatea atragerii răspunderii patrimoniale, fie excepția prescrierii dreptului material la acţiune , exact ca în următorul exemplu pe care îl supunem analizei dvs. prin acest material. În sensul celor mai sus arătate vă prezentăm în rândurile de mai jos o soluție a unei instanțe de judecată, fiind vorba de

Având în vedere că termenul de 26 mai 2025 inclusiv, stabilit pentru depunerea Declarației Unice pentru veniturile realizate în anul 2024 (în vederea declarării venitului realizat şi a stabilirii/definitivării impozitului anual pe venit şi a contribuţiilor sociale) se apropie, m-am gândit că ar fi de interes pentru cititorii noștri să continuăm prezentarea anumitor informații de interes legate de Declarația Unică, și mai precis de rectificarea acestei declarații (având ca sursă de informare site-ul www.anaf.ro). 1. Când se impune depunerea unei declarații rectificative? Declaraţia poate fi corectată de contribuabili din propria iniţiativă, ori de câte ori informaţiile actuale nu corespund celor

Având în vedere că termenul de 26 mai 2025 inclusiv, stabilit pentru depunerea Declarației Unice pentru veniturile realizate în anul 2024 (în vederea declarării venitului realizat şi a stabilirii/definitivării impozitului anual pe venit şi a contribuţiilor sociale) se apropie, m-am gândit că ar fi de interes pentru cititorii noștri să prezentăm în prezentul articol câteva informații de interes legate de Declarația Unică în anul 2025 având ca sursă de informare site-ul www.anaf.ro. 1. Cine are obligația depunerii Declarației Unice în anul 2025? Persoanele fizice care în anul 2024 au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/şi

Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, a prevăzut în art. 105 alin. (1) că, pe perioada termenului de prescripţie a dreptului de a stabili creanţe fiscale, contribuabilul/plătitorul poată să-și corecteze singur Declaraţia de impunere. Legiuitorul nu a prevăzut la momentul edictării textului de lege respectiv ce înțelege prin „corecturile” pe care le poate face contribuabilul/plătitorul în cadrul Declaraţiei de impunere. Așadar, s-a constatat în practică că această normă -art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015- este susceptibilă de interpretări contrare. Astfel, unii practicieni au fost de părere că textul de lege are

În cadrul unui litigiu ce s-a aflat pe rolul Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, Societatea RCS & RDS - S.A. din Bucureşti - a ridicat excepția de neconstituționalitate privind art. 25 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Excepția de neconstituționalitate mai sus amintită a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulată împotriva unei decizii prin care s-a dispus desfacerea contractului individual de muncă al unui salariat care se afla în perioada de plată a stimulentului de inserţie. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate

De dată relativ recentă a fost publicată Hotararea Guvernului nr. 27/31.01.2025 pentru modificarea şi completarea Metodologiei privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 970/2023 (denumită în continuare HG nr. 27/2025), hotărâre publicată în Monitorul Oficial nr. 97/03.02.2025 și care este în vigoare de la data de 03.02.2025. Menționăm faptul că HG nr. 27/2025 a fost elaborată în scopul asigurării aplicabilității acestuia și sistemului național de educație, în relațiile profesor-elev/student, astfel încât să fie descurajat fenomenul hărțuirii sexuale. Printre noutăți se numără faptul că victima